Să mâncăm domol și să iubim mult!

www.sanovita.ro
Trăim vremuri confuse. Nu mai știi cu ce este bine să te mai îmbraci, unde să mai călătorești, cu cine să mai vorbești, la ce doctor să mai mergi, în ce canal de știri să mai crezi, dar, mai ales, ce să mai mănânci. Treaba asta cu mâncarea este, de-a dreptul, cea mai delicată. Nimic nu pare să mai fie sigur, nimic nu pare să mai fie sănătos.
Mă uit uluită pe diferite canale online cum din tot felul de lichide colorate care se solidifică în apă se pot modela frunze de salată sau fructe de mare care vizual sunt aidoma celor reale, dar care, în esența lor, nu au nicio legătură cu ceea ce ar trebui să fie. Aud că deja s-a inventat orezul de plastic și că există pe piață carne făcută din resturi inferioare calitativ lipite pur și simplu între ele pentru a arăta identic cu cea mai apetisantă, scumpă și de calitate carne desprinsă din corpul robust al celui mai sănătos și bine crescut animal.
Trăim într-o lume a imaginii. Totul trebuie să arate bine, să atragă, să îndemne la a fi cumpărat și încercat. Dincolo de aceasta, nu mai ai habar ce se află. Este o enigmă pe care, de cele mai multe ori, o dezlegăm treptat cu prețul propriei noastre sănătăți.
Am aflat, nu de mult, că există undeva, în România, singura mănăstire unde demonul este reprezentat sub chipul unui tânăr chipeș, frumos ca în povești, pentru că, în fond, răul nu are intenția să respingă. Dimpotrivă, răul are tot interesul să atragă, să te prindă în mrejele lui, să te seducă, să îi devii supus.
 
Mâncarea însă este un lucru sfânt și trebuie tratată ca atare. Numai gândindu-ne la rugăciunea de căpătâi a oricărui creștin, Tatăl nostru, pâinea cea de toate zilele este invocată ca un dar de preț pe care trebuie să îl tratăm cu mare grijă și mulțumire lui Dumnezeu pentru că ea este sfântă și reprezintă, printre altele, legătura noastră cu divinitatea. Mâncarea este, în fond, legătura noastră cu toată creația lui Dumnezeu pe care nu aveam dreptul să o pângărim. De aceea, depinde de fiecare dintre noi ce fel de relație vrem să construim cu ceea ce, la un moment dat, va deveni o parte din noi, ne va hrăni, ne va conecta cu toate energiile înmagazinate în ea din soare, din pământ, din vânt, din ploaie.
Crezând în importanța alimentației în viața mea și a familiei mele, am ales să nu mănânc la întâmplare, să nu mă las pradă comodității și să intru în iureșul mâncării fast: mult, prost, repede și ieftin, deși, fie vorba între noi, numai ieftine nu sunt toate acele produse învelite în ambalaje ochioase și promovate agresiv în reclame care te îndeamnă să le cumperi și să le consumi, promitându-ți satisfacții care se dovedesc, până la urmă, deșertăciuni.
Îmi place să mânânc foarte mult din ceea ce găsesc în piață. Vă spun, de multe ori, mersul în piață este o muncă de detectiv pentru că mă uit prin orice colțișor ca să găsesc băbuța aceea micuță și adusă de spate care vinde pătrunjelul acela proaspăt și aromat din curticica ei, usturoiul legat în funii precum codițele unei fetițe de grădiniță și păstrat în cămara ei, morcovul învelit încă în praful pământului bun de pe lângă casa ei.
De asemenea, îmi place să pun pe masa mea cam tot ceea ce există în piramida alimentară la baza căreia nici măcar nu sunt alimentele, ci mișcarea, petrecutul timpului în aer liber, sub soare, sub bătaia vântului așa cum ar trebui să fie crescute și produsele pe care le mâncăm.
De multe ori, nu am găsit numai în piață ceea ce îmi trebuia la masă, de aceea am căutat să folosesc și alt fel de produse despre care știam să sunt sănătoase și care garantau asigurarea tuturor nutrienților de care aveam nevoie cu toții. Am apelat deseori la produsele Sano Vita, făcându-mi, deseori, provizii de semințe de in, de cânepă sau dovleac pentru a le strecura discret printre faldurile salatelor de fiecare zi. Am umplut sertarele de la bucătărie cu pungi de migdale, alune de pădure, curmale, merișor sau goji din care mâncăm zilnic câte un pumn sănătos pentru vitaminizarea corpului, pentru antioxidanți sau omega 3 și 6. Am renunțat la toate gustările dintre mese bazate pe tot felul de covrigei, sărățele și crochete și am hotărât că este mai bine pentru mine să țin în sertarul de la birou extraordinarul mix Exotic de fructe de care mie, una, îmi este greu să mă despart pentru că ador fructele deshidratate și confiate.
www.sanovita.ro
 
Trebuie să mai spun că prin  Sano Vita am descoperit quinoa. Prima dată, mă uitam foarte neîncrezătoare la acest produs, mai ales că sunt o fire conservatoare și destul de reticentă la nou, dar după ce l-am gătit cu legume și condimente, s-a mâncat tot, cât ai zice... quinoa.
www.sanovita.ro

Da, este foarte important ceea ce mâncăm. Mâncarea, până la urmă, ajunge să ne reprezinte, așa cum ne reprezintă felul cum ne îmbrăcăm sau ne comportăm în societate. Mâncarea trebuie abordată cu simț de răspundere, dar, mai ales, cu dragoste. Mâncarea nu trebuie grăbită. Ea trebuie preparată ușor, alintată, iubită. Nu degeaba se spune că din toate ingredientele pe care le pui într-o mâncare, cel mai important este dragostea. Și cum iubirea autentică nu poate fi savurată în grabă, nici mâncarea adevărată nu poate fi făcută sau primită în grabă. De aceea, vă zic să iubim mult și să mâncăm domol!

(acest text a fost scris pentru a participa la Concursul SuperBlog 2016)
 
 

Comentarii

  1. Foarte tare slaganul pe care ti-ai construit discursul. Are coerenta, are substanta, te invaluie si in acelasi timp te invata. Felicitari!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu